joi, 30 decembrie 2010
miercuri, 17 martie 2010
azi
Steaua a murit. Sub ani in care am uitat ce inseamna fotbalul, sub vorbe si declaratii incoerente, sub dorinta de putere cu orice pret. Ati lasat sa moara sub publicatii si zambete ironice una dintre putinele noastre mandrii, v-ati bucurat sa va distrati cu stiri si imagini caraghioase din ceva parca incompatibil cu o realitate a principiilor cu care unii dintre noi eram obisnuiti. Si-au trecut ani in care am realizat ca ignoranta a dus la distrugere. Singurul lucru verosimil care a mai ramas, singurul lucru care mai aduce macar putin cu demnitatea de alta data se gaseste numai in interiorul celor marginalizati, dar si acolo a inceput sa moara inabusit de durerea incapacitatii de a face ceva. Si permiteti si asta cu acelasi zambet superior cu care citeati si cititi articolele care par sa inceapa numai cu numele personajelor dubioase care au reusit sa stearga valorile din mintile oamenilor. Am uitat ca fotbal nu inseamna bani, declaratii, circul cuvintelor nepotrivite si al gesturilor in mod normal nedistribuite. De ce nu se incearca desteptarea dorintei de calitate si se prefera distribuirea acestor kitschuri si parodii ale sportului?
Incercarea noastra disperata pare sa dea gres in repetate randuri. Poate ca o sa reusim? Personal acest gand mi se pare cu ocazia zilei de azi mai indepartat ca niciodata. Vad numai amagirea si disperarea de a cauta in interiorul nostru ceva ce parca am pierdut si gasim numai amintiri incompatibile cu realitatea de azi.
Steaua? Da...o iubim in inertia anilor care au trecut, meciul de azi trezeste ceva in noi din cauza aceleiasi inertii. Dar cum o sa va simtiti cand va fi fluierat inceputul meciului si va veti da seama ca nu sunteti aproape pentru ca v-ati sustinut principiile?
Poate am gresit si noi. Poate un razboi nu se poarta mergand numai inainte, si uneori trebuie sa te retragi strategic inpoi pentru a putea lovi mai puternic ulterior. Cred ca una din greseli este faptul ca mandria nu ne lasa sa pasim uneori inapoi, cand poate asta ar fi cel mai bine pentru Steaua. Nu pot sa spun momentul in care am fi putut face asta, am convingerea ca sunt altii care stiu mai bine ce trebuie facut. Poate ca perseverenta va aduce in timp rezultate. Poate ca ne amagim din nou.
Vedem cu ochii larg deschisi cat de usoara e lupta de partea cealalta a baricadei, felul in care sistemul in care traim permite inabusirea oricarei incercari de a aduce la suprafata ceva ce nu se vinde, respectul pentru ceea ce trebuie sa fie facut cu pasiune si demnitate cu viziunea calitatii mai presus de toate inconvenientele. E usor de partea lor, pentru ca partea lor "se vinde"!
Poate ca suntem toti un Gelu Ruscanu contemporan, cu idealuri de neatins si vom sfarsi zdrobiti de imaginea perfecta pe care-am creat-o.
Poate ca perseverenta va aduce rezultate. Imi doresc cu toate puterea sa fie a doua varianta. Simt ca Steaua a murit. Sper doar ca intr-o zi sa nu mai fie asa.
Diseara ... O sa privim o echipa care nu mai pare sa fie a noastra, dintr-un loc care sigur nu e al nostru ... zi de derby? Sper sa retraim in viitor o adevarata zi de derby. Azi nu se poate numi asa ...
sâmbătă, 15 noiembrie 2008
si acum...
iar scriu despre asta.
prea putin repsect pentru o pasiune enorma. putere pentru niste oameni incapabili macar sa inteleaga. Si atatia care nu stiu. Au ramas peluzele pustii azi. 11 meciuri fara victorie. 2 ani fara titlu. un titlu pierdut in groapa. un loc 2 pe care am fi preferat sa nu-l obtinem. liga campionilor ca sursa de bani si de rusine.
ca suporteri stam si privim ce se intampla. Manifestarile de azi au fost refularea nemultumirii cu o echipa pe care n-o mai recunoastem, cu un regulament care este creat prost si se aplica inegal. O fumigena aprinsa da dreptul unor ... sa declanseze ce-a fost declansat azi.
nu stiu cati inteleg cat de mult inseamna o peluza goala...
eram noi si Steaua...si de partea cealalta cei care sunt impotriva noastra. Acum suntem indepartati de parca nu am mai face parte din Steaua. Si ce ramane...
Si totul se aplica gresit. Nimic din ce e urat nu s-a oprit. Sunt interzise in schimb manifestari care alta data au nascut pasiuni. Nu e numai jocul de pe teren. E dragostea din tribune. Inexplicabila si de neinteles. E doar pentru noi. Si-n fotbal...nimic nu e mai frumos decat un grup de oameni care n-are nevoie sa puna in cuvinte asta pt ca toti stiu deja ce e. Nimic nu e mai frumos ca un cantec strigat cu sute de voci sau ca unul din noi cu o torta in mana....
joi, 11 septembrie 2008
around the world...
Da n-am mai scris de mult
Aparent intre timp lumea si-a luat fundu de sus..si si l-a pus la loc. Gen aia doi pe care-i iubesc eu sunt iar aia doi...ma rog. Si ma plimb...ma tot plimb.
Si-mi place.
asta e blog de lauda
nu am talent chef si altceva....
doar lauda
ma plimb...prin toata tara sa sustin...eh stiu toti ce sa sustin si de ce ma plimb eu in general prin tara si cu next stop Constanta. Sa fie mare si eventual soare...
Am fost si la bulgari, am vazut si eu ce e aia teambuilding...am intalnit oameni care nu stiau ce e un shot de tequilla si mi-o serveau cu paharu de vin...frumos ce sa zic
Am vazut si Londra...imi pare rau ca e o limita de cateva mii de cuvinte la blog si mai ales o limita intelectuala in a reusi sa pun in cuvinte ce impresie mi-a lasat. Asa ca o sa rezum totul la....prea frumos de rezumat
Ma duc 3 saptamani la Dusseldorf...din care cateva zile se vor rezuma la o excursie in Amsterdam...Dusseldorf va fi cu germana si testul ala pe care ma chinui de 2 ani sa-l iau. Acel fel de Cambridge nemtesc si wish me Glueck. Amsterdam...eh...se stie cum va fi
Ma duc 3 zile prin Italia...Florenta...Fiorentina. Pe scurt...tot alea 2 culori
visez o iarna cu ski prin Alpi dar mai e...
si eventual cateva zile la munchen tot pt alea 2 culori
haha ce tare...sa te lauzi asa ca nesimtitu...tipic
pana una alta...cine stie cand mai scriu si cu ce motiv.
Ma duc sa fac bagaje de Constanta si wish me soare si victorie...
cam atat
marți, 29 iulie 2008
The shortest distance between two points is under construction.
luni, 14 iulie 2008
undeva in Vama...
am fost noi...multi si zambareti. Si nebuni...
Drum lung care sa merite. Oameni noi si foarte vechi. Pe calea asta imi pare bine ca v-am cunoscut mai bine..+ [ceva de zis si de oameni mai "vechi"...]imi pare bine ca nu ma satur de voi restu...Ca putem sa dansam pana nu stim ce-i cu noi, si sa bem tot pana atunci, nu ma satur sa veniti la mine cu zambet "circular" si sa-mi ziceti..:D tine-ma! nu ma satur sa stau cu voi la soare si sa ma arda si sa nu vreau sa plec pt ca sunt cu voi! Si nu ma satur sa zambesc cand ascultam iar aceleasi cd-uri mai bune sau mai proaste pe acelasi drum cu aceleasi ganduri ca suntem fericiti...e usor. Mersi...
si trecand la altele...asa e ma. You are no1. No reason to try harder. Perfect! Scurt...
de vama nu zic, doare putin, zambetele au ramas....ma uit la ele numai...
p.s: am pus poza dupa cum am promis...nu=mi apartine....decat poate sentimentul ala cald pe care-l provoaca...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)